Investitorii privați aleg să finanțeze companiile când sunt în faza foarte incipiente ale produsului pe care-l dezvoltă. ”Angel investors” sunt cei care văd potențialul unei companii înaintea VC-urilor și a unor runde de investiții mai generoase. Depistarea”diamantelor neșlefuite” este o sabie cu două tăișuri pentru investitori, care vine cu șansele unui exit cu câștiguri mari pe de-o parte, dar și cu riscul ca acea companie să nu performeze. Există totuși un echilibru al investițiilor angel pe care-l putem învăța dacă ne uităm la factori de piață, structurali și operaționali.

Prudență în regiune = analiză în investiții

Multe dintre poveștile faimoase ale companiilor early-stage încep cu bani privați. Că vorbim de Airbnb, Spotify, Whatsapp, sau din plan local, UiPath, dotLumen sau FintechOS, printre primii care au crezut în aceste companii au fost investitorii privați.

Acum însă am intrat într-o fază de prudență, de stabilizare și de neutralitate, care aduce câteva schimbări esențiale pentru peisajul investițiilor private. Noul standard în finanțare în 2026 nu mai este ”hype-ul”, bazat pe entuziasmul investitorilor, ci defensibilitatea afacerii (date proprii, integrare profundă), utilizarea reală a produsului și eficiența capitalului.

 Raportul „State of the European Angels 2025” completeazătendințele globale și prezintă un peisaj al investițiilor aflat într-o etapă detransformare, unul marcat de o prudență sporită din cauza incertitudiniiglobale, dar și de o maturizare a comunității de investitori de tip angel.

 Investitorii joacă pe o piață unde fundraising-ul global de venture capital (VC) a scăzut cu40% în 2024 față de 2023, iar numărul rundelor a scăzut cu 13%. Contextul a favorizat rundele de tip „late-stage” (peste 15M$), care oferă o cale mai clară spre exit, în timp ce finanțările pentru etapele pre-seed și seed au înregistrat contracții semnificative (-45% la nivel global în prima jumătate a anului 2025).

 Această fugă spresiguranță se resimte mai mult în afara Europei, care-și menține poziția delider în investițiile early-stage, deținând o treime din finanțarea globală înetapele seed. În Europa,investițiile au scăzut cu 7%, iar numărul rundelor cu 9%. Regiunea și-acrescut totuși ponderea în totalul investițiilor globale de tip VC cu un punctprocentual, ajungând la 12%, o parte mică din investițiile globale de tip VCraportat la dimensiunea economiei sale.

Investițiile private s-au maturizat

Piața globală spune siguranță și late-stage, Europa spune prudență și încă se uită la early-stage. România rămâne printre codașii regiunii, cu investiții PE/VC reprezentând doar 0,030% din PIB, față de media europeană de 0,551%, conform studiului ROPEA 2024.

Dar în plan local, același studiu arată că 2026 poate fi continuarea unei perioade care și-a atins maximul istoric în 2024-2025, când a atras 65% din tot volumul de fonduri pentru private equity și venture capital. Această creștere a fost susținută în proporție de 53% de agenții guvernamentale (prin PNRR) și 39% de family offices și persoane fizice private.

Investițiile tip angel și-au schimbat și ele dinamica în piața europeană. Numărul investitorilor angel din Europa a ajuns la 45.000 în 2023, o creștere de 5%, deși numărul rețelelor de angel investment este în scădere, ceea ce indică spre o consolidare și maturizare a grupurilor de investitori privați.

Un alt semn dematurizare este și creșterea valorii medii a investiției la 262.000 euro, deșinumărul total de tranzacții cu participarea investitorilor angel a scăzut.  

Investițiile private sunt mai atente, sunt mai deliberate și mai analizate. Elemente pe care e construită și rețeaua Growceanu, care să ajute orice investitor să facă alegeri bazate pe expertiza și pe due diligence-ul unei echipe cu experiență în domeniul investițiilor.

Și totuși, de ce eșuează investițiile angel?

Cele mai frecvente motive pentru care eșuează investițiile de tip angel? De cele mai multe ori,vorbim despre un mix de factoristructurali, operaționali și de piață.

Piața însă promite, atât în regiune, cât și plan local,după cum ne arată rapoartele menționate mai sus.

Structural și operațional însă, principalele motive pentrucare aceste investiții nu reușesc să producă rezultate sau duc la pierdereacapitalului sunt:

1. Lipsa finanțării de continuare (The Funding Gap) carepoate veni sub două forme:

●     „Valea Morții” (Valley of Death): companiile early-stage europene întâmpină dificultăți majore în a trece de la stadiul de prototip la scalarea go-to-market. Multe investiții angel eșuează deoarece compania nu reușește să atragă runde ulterioare de tip Seed sau Seria A.

●     Lipsa colaborării între Angels și VC-uri: spre deosebire de SUA, unde angels acționează ca „scouts” pentru fondurile mari, în Europa cooperarea este deficitară, ceea ce reduce șansele companiilor early-stage de a scala rapid. O pivotare spre scalabilitate o reprezintă și colaborările regionale — Growceanu Angel Investment, de exemplu, face parte din consorțiul internațional care gestionează primul accelerator regional din Regiunea Vest, cu misiunea de a crește un unicorn regional până în 2029.

2. Dificultăți decomercializare (Go-to-Market): în România, transformarea produsului în profiteste considerată cel mai mare obstacol pentru 37,1% dintre fondatori, conform raportuluiLaunch. Multe companii early-stage au un talent tehnic deosebit,dar eșuează în faza de vânzări și poziționare pe piață. Aici, investitoriiprivați pot veni cu know-how sau chiar cu networking pentru sectorul în careactivează compania în care au ales să investească.

3. Lipsa rutelor de exit: chiar dacă o companie supraviețuiește, investiția angel poate fi considerată un eșec financiar dacă nu există oportunități de lichiditate(M&A sau IPO) pentru a recupera capitalul. În Europa, piețele publice fragmentate și lipsa achizițiilor strategice frecvente limitează orizontul unui exit. Aici ce ar putea schimba traseul scalabilității este „Regimul 28” ,o inițiativă legislativă propusă de Comisia Europeană, concepută pentru a crea un cadru legal unic și armonizat pentru companiile early stage și cele în fază de scalare din Uniunea Europeană. Inițiativa este inclusă în programul de lucru al Comisiei Europene pentru trimestrul 1 din 2026.

4. Aversiunea față de risc: investitorii europeni tind să fie mult mai conservatori decât cei dinSUA, punând accent pe KPI-uri demonstrate în loc să mizeze pe viziuni disruptive, ceea ce poate duce la pierderea unor oportunități masive de creștere. De aceea, experiența pe teren poate face diferența atât pentru a atenua aversiunea față de risc, dar și pentru a tempera investițiile din entuziasm.

5. Dificultatea de a scala din early-stage spre growth.Europa rămâne un lider în investițiile de tip early-stage, deținând o treime din finanțarea globală în etapele seed. Dar aici intervine dificultatea de a scala, provocarea de a trece de la etapele de început la cele de creștere. Multe companii europene se luptă să găsească suport financiar pentru a deveni „unicorni”, din cauza lipsei investitorilor dispuși să finanțeze etapele ulterioare (scale-up). Totuși,  Europa conduce la nivel global în runde pre-seed și Series A în sectoare precum climate tech (27% din brevetele globale), industrial tech și deep tech, ceea ce ar putea fi un indicator pentru sectoarele performante.

Europa rămâne un„refugiu relativ sigur” pentru VC datorită stabilității politice și politicilorguvernamentale de stimulare, însă succesul viitor depinde de capacitateainvestitorilor de a găsi echilibrul între investițiilor cu risc crescut, de acolabora transfrontalier și de a-și oferi cunoștințele și rețeaua pentru aajuta companiile early-stage să se dezvolte local, regional și apoi global.

‍